Maria Raducanu la Teatrul de Arta

•  

Am plecat asa intr-o duminica de primavara la concert Maria Raducanu … ca n-o mai vazusem demult. Asa am ajuns la Teatru de Vara cu Ana si Linda, intr-o locatie placuta si relaxanta. Era si Ciolos pe acolo la spectacol, chiar in primul rand … na, politica cu gusturi bune se tine.

Si incepe Maria sa cante … si sa cante. Folk folcloric, in romana, portugheza, franceza … iar romana. Canta frumos, dar cand gesticuleaza parca prea dramatizeaza … dar na, asa e muzica ei cu patos.

In linistea din sala a sunat un telefon, s-a oprit o secunda si a continuat, na, nu-i ok sa fii intrerupt. A intrebat si publicul ce doreste sa auda … toata lumea “Cristina, Cristina” … a raspuns ca daca se cere doar asta, o poate canta de mai multe ori la rand. Doar fetele astea de langa mine au cerut “Ia uite-o zau”, un cantec de-al Mariei Tanase, si altele …

Iar dupa celebra cantare de mahala ”Cristina” … a cantat coverul reusit al unui cantec interbelic de-al lui Cristian Vasile … ”Minciuna”, cu care a incheiat placut seara.

Ana: Mie imi place ”dramatismul” despre care povesteste Ciprian mai sus. Maria canta cu nerv si cu nervi, transmite liniste si neliniste in acelasi timp. Cred ca are o voce deosebita si imi place cum face trecerile de la soapta la strigat. Are concerte frecvent la Teatrul de Arta, unteatru sau Green Hours, doar ea si o chitara, si uneori imi place sa merg singura la concertele ei.

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete: