Misery Index

•  

Misery Index – 19 iulie 2007, Suburbia

Alt concert la care am ajuns datorita (sau din cauza, daca o credem pe nevasta-mea) lui Tase. Barbosu nu s-a lasat pana nu mi-a aratat niste clipuri misto cu baietii astai si mi-a bagat pe gat si doua albume, astfel incat, atunci cand a auzit ca Misery Index vin la Bucuresti, a facut ce-a facut si m-a convins sa merg si eu. Nu eram mare fan pe-atunci, imi placeau vreo doua piese, dar cam atat. Insa tentatia de a merge la un concert metal si de a BEA a fost prea mare. Asa incat am convins-o pe Roxana ca “e o trupa super tare, imi plac foarte mult” si, inarmat cu bani de bilet, bere si tricou m-am indreptat spre locul crimei.

In deschidere au bagat baietii de la Crize. Lansati la inceput pe stilul nu-metal (din ce am auzit, nu pot baga mana in foc), C. au dat-o de curand pe metalcore/deathcore, sub influenta unor trupe ca All Shall Perish, Despised Icon si, nu in cele din urma, Misery Index. Cu toate astea, pe mine nu m-au impresioanat prea tare, la momentul respectiv. Ce mi-a ramas in minte au fost figurile lor, mai ales ale unui chitarist, care incerca mult prea tare sa fie “trendy”. Dar nu m-au deranjat prea mult, fiind mult prea preocupat sa dau pe gat bere dupa bere. Ceea ce ulterior s-a dovedit a fi o greseala.

Citeste articolul “Misery Index”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,



Dante, Sepultura si Eminescu

•  

Sepultura – 12 iulie 2007, Amfiteatrul Mihai Eminescu

Am ratat primul concert Sepultura, de la Arenele Romane, din 2003, asa ca, atunci cand am auzit ca brazilienii revin in Romania am fost super entuziasmat. Din pacate, entuziasmul meu nu a fost impartasit de majoritaea cunsocutilor, pe motiv ca Sepultura nu poate exista fara fratii Cavalera. Dar eu nu m-am lasat impiedicat de astfel de “mizilicuri”, astfel incat, la ora stabilita, insotit de nelipsitul Tase, m-am infiintat la portile amfiteatrului Eminescu.

Asa cum s-a intamplat la mai toate concertele la care am fost, primul lucru pe care l-am remarcat a fost prezenta scazuta a roacherilor. Probabil, in momentul culminant al show-ului, au fost prezenti spre 1000 de oameni, cu ingaduinta. E drept, nici locatia nu prezenta o inspiratie deosebita. Dupa cum ii zice si numele, e un amfiteatru semicircular, cu scaune de sus pana jos, fara a exista un loc drept in care sa te poti manifesta in voie. Dar eu venisem in primul rand sa ascult Sepultura, nu sa fac tumbe sau gimnastica, asa ca nu m-a deranjat in mod deosebit acest aspect. Citeste articolul “Dante, Sepultura si Eminescu”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Vrem bounceri – Ofensiva anti-pogo

•  
comments 1

Am citit pe Metalhead articolul “Opriti borshul – Ofensiva anti-pogo” si tin sa-l felicit pe autor. Chiar aveam de gand sa scriu si eu un articol pe tema asta, dar ceea ce a scris el exprima foarte clar ceea ce simt si eu.

Insa, as vrea sa adaug si eu cateva chestii, ca o continuare la acel articol, si as vrea ca acest text sa fie un manifest adresat organizatorilor de concerte/festivaluri/evenimente.

Anul trecut, inainte de a pleca sa muncesc in Cehia, visul meu s-a implinit: au venit in Romania Sick Of It All, formatia mea preferata. Totul a fost superb in acea zi. M-am intalnit cu prietenii, am baut 2-3 beri si apoi ne-am indreptat spre sala unde se tinea concertul. Trupele de deschidere nu prea m-au interesat si nici nu m-au incantat, asa ca am asteptam momentul cel mare, cand taticii hardcore-ului s-au urcat pe scena. Citeste articolul “Vrem bounceri – Ofensiva anti-pogo”

Postat în:

Betivisme, Uncategorized


Iron Maiden live in Ostrava

•  

Plecam spre Ostrava

Incep prin a spune – pentru cei care nu ma cunosc bine – ca nu sunt fan Iron Maiden. Imi plac, i-am ascultat destul de mult, dar nimic mai mult. Insa cand vine vorba de un concert de-al lor, orice rocker/metalist ar trebui sa mearga macar de curiozitate. E cunoscut faptul ca au show-uri foarte bune, asa ca nu m-a oprit nimic sa-mi iau bilet inainte cu doua luni.

Noi 3Si a venit 6 iunie 2007, ziua concertului. I-am avut ca parteneri in aventura pe doi colegi: Vasile (roman) si Giovanni (italian). Pe Giovanni l-am cunoscut chiar la usa firmei, apoi am luat-o spre gara. Insa a trebuit sa avem parte de prima faza a calatoriei: am prins controlul in tramvai, iar Giovanni al nostru nu avea bilet sau abonament, asa ca am coborat si a primit amenda, pe care a si platit-o pe loc. Apoi ne-am luat biletele pentru tren (dus-intors) pentru Ostrava (la 200km de Brno). Dupa aproximativ jumatate de ora de mers ne-am apropiat de prima statie de tren, moment in care “nasa” ne-a informat ceva in limba ceha, dar nu am inteles, asa ca in momentul in care am ajuns in gara am ramas surprinsi sa vedem ca toata lumea coboara, iar un tip ne spune “bus”. Din asta am inteles ca trebuie sa mergem la autobuz, dar nu intelegeam de ce. Am aflat apoi ca linia de tren e in reparatii si se face transbordare dintr-o statie in alta cu autobuze. Calatoria a durat inca o ora si am ajuns in urmatorul oras unde ne-am mutat in urmatorul tren, cu speranta ca nu vom mai avea un episod din asta. Dupa aproape jumatate de ora de mers don Giovanni a realizat ca si-a uitat geaca in autobuzul cu care ne “plimbasem” mai devreme. Nici o problema, se pare, pentru ca nu avea nimic important in buzunare. Si chiar daca avea, ar fi fost foarte greu sa o recupereze. Citeste articolul “Iron Maiden live in Ostrava”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Pro Pain (in the ass)

•  

Am fost aseara (18 aprilie 2007) la concert Pro Pain in clubul Faval din Brno. Tot acolo am fost inainte cu cateva luni la un concert Dog Eat Dog, despre care am scris pe aici. Atmosfera a fost cam aceeasi, oamenii cam aceiasi. Insa de data asta m-au scos putin din sarite. De ce?

Prima trupa care a cantat a fost X-Core, trupa ceheasca care canta ceva spre metalcore. Cam monotona muzica si, ca multe trupe si de pe la noi, nu stiu sa atraga publicul. Nu am vazut decat 2-3 persoane sa se miste in fata. Nici nu ma asteptam la mai mult, avand in vedere experientele trecute. Am luat apoi o pauza de bere si am asteptat trupa urmatoare.

Eu si baietii de la Hemlock Au urcat pe scena americanii Hemlock din Las Vegas, o trupa cu un sound puternic si cu ritmuri foarte antrenante. Baietii canta un metalcore bunut, care in Romania ar fi facut o sala de 200 de oameni sa se miste. Insa nu si in Brno (nu vreau sa spun Cehia, pentru ca nu am fost in alte orase sa vad cum e). M-am dus la un moment dat in fata impreuna cu un prieten polonez sa “dansam” si noi putin. Dupa doua piese, in care am incercat sa pornesc un circle pit si sa ii fac pe cei de langa mine sa ii prinda pe tipii care sareau de pe scena, am renuntat sa mai fac ceva. M-am retras in spate la inca o bere si am ascultat frumos ceea ce ne cantau americanii.

Citeste articolul “Pro Pain (in the ass)”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,

,



Dog Eat Dog & Co.

•  

A trecut o saptamana de cand am fost la concertul Dog Eat Dog si mi-am dat seama ca nu am scris despre asta. Stiu de Dog Eat Dog de prin ’94, cand erau difuzati foarte mult la MTV cu piesele “No fronts” si “Who’s the king”. Era ceva nou pe atunci… un stil cel putin ciudat: punk + hip hop. Insa dupa aia nu am mai auzit nimic de ei, eu crezand chiar ca nu mai exista formatia.

Si iata ca dupa 12 ani aud din nou de ei si am si posibilitatea sa-i vad in Brno. Asa ca martea trecuta, pe 27 noiembrie, am fost la concert. Ce-am vazut acolo? Pai…

Prima trupa deja canta cand am ajuns. Erau ceva in gen Guano Apes, cu o tipa vocal. Trupa se cheama Darkwater si e din Scotia. Nu m-au impresionat prea mult, mai ales ca baietii din trupa aratau cam emo, ceea ce ma cam irita. Citeste articolul “Dog Eat Dog & Co.”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



If you don’t live for someting…

•  

Hatebreed

…you’ll die for nothing!!!

Cine stie versul asta inseamna ca stie Hatebreed. Cine ma stie destul de bine stie ca Hatebreed nu prea sunt genul meu, dar nu puteam rata sansa sa ma duc la un concert cu ei. Dupa ceva aventuri si planuri cu cativa prieteni, am reusit sa ajungem la un consens. Am plecat eu mai devreme spre Viena ca sa cumpar bilete pentru concert, iar prietenii urmau sa vina dupa ceva vreme.

Contrar asteptarilor am ajuns destul de repede la locul de desfasurare a concertului si am inceput sa intreb in stanga si in dreapta de bilete. Un tip mi-a spus ca nu mai sunt decat pentru cei care au facut rezervari dinainte si sa astept la intrare ca o sa mai fie cateva inainte de inceperea concertului. Asa ca am ramas acolo sa astept… La coada m-am cunoscut cu un tip american cu care am stat la taclale si a trecut timpul mai repede. In jurul orei 19:30, dupa 3 ore de stat acolo, a venit cineva la casa de bilete. Intre timp aparusera si prietenii mei. Cat am stat la coada s-au auzit discutii ca vor mai fi doar 50 de bilete, asa ca imi faceam ceva probleme, desi sunt roman si stiu sa ma bag in fata. Si cum spuneam, a venit un tip “cu biletele” care s-a dovedit insa ca era “stantator”… in sensul ca dadeam banii (20 euro de persoana) si el ne punea o stampila pe mana. Stilul romanesc ;) Insa nu m-a deranjat. Important e ca puteam intra la concert. Citeste articolul “If you don’t live for someting…”



Brutal Assault (partea a 3-a) – Impresii

•  

Dupa ce v-am povestit experienta mea la acest festival vreau sa trag cateva linii in dreptul unor lucruri pe care le-am observat in aceasta perioada. Avand experienta festivalurilor si concertelor din Romania, pot face o mica comparatie cu ceea ce se intampla aici, in Cehia.

Poate ca totul vine din istoria lor, a natiei, poate ca bunul simt este o arta pe care noi, romanii, nu prea stim sa o stapanim…

Pe toata perioada cat am stat pana acum in Cehia am vazut pe strada tot felul de rockeri. Majoritatea arata ca cei de la noi: tricouri negre cu formatiile preferate, jeansi negri sau albastri si in cele mai multe cazuri ghete sau bocanci. Nimic nu s-a schimbat nici cand am ajuns la festival, vazand acolo oameni de toate felurile, EXACT CA LA NOI, fara sa jignesc: punkeri jegosi, metalisti latosi, oameni mai spalati, oameni mai nespalati etc. Deci din punctul asta de vedere, nici o diferenta cu Romania. Citeste articolul “Brutal Assault (partea a 3-a) – Impresii”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Brutal Assault (partea a 2-a) – Festivalul

•  

Asa cum ati citit mai jos, am ajuns cu bine, intr-un final, la locul desfasurarii festivalului. M-am dus sa-mi instalez cortul si sa ma pregatesc de concerte.

Prima zi (din punctul meu de vedere)

Vineri am ajuns in jurul orei 17 si am venit special pentru concertul Sick Of It All care se desfasura de la 19:45. In timp ce imi instalam cortul am auzit cantant formatia Skyforger, o trupa de “folk lituanian/black metal pagan” (asa spun ei). Trupa suna destul de bine si se auzea foarte clar un instrument de suflat (ceva in gen flaut) care dadea foarte bine in ansamblul liniei lor muzicale.

Apoi au urmat Carnival in Coal, o trupa franceza de “stupid-metal” – tot dupa spusele lor, o combinatie ciudata de funk cu toate genurile posibile de metal. Cred ca ar fi pe gustul unui bun prieten de-al meu, Sorin (Ciciocle). Citeste articolul “Brutal Assault (partea a 2-a) – Festivalul”



Brutal Assault (partea 1) – Plecarea

•  

Asa cum stiti (prietenii mei) vineri, 10 august 2006, am plecat spre festivalul de metal/hardcore/punk/etc. Brutal Assault, editia a 11-a, care s-a tinut la Svoišice u Přelouče (Svoişiţe u Prjelouce), undeva langa orajul Pardubice (Pardubiţe) in estul Boemiei.
Imi facusem planurile destul de bine. Vineri aveam cursuri, dar l-am rugat pe lector sa-mi dea drumul la ora 12:00 ca sa prind trenul de 12:50. A fost OK si chiar mi-a dat drumul mai devreme (11:30). Insa totul s-a dus peste cap, ca de fiecare data cand “iti faci planul ca tiganul”.
Cu o zi inainte am sunat cativa prieteni sa-i rog sa-mi imprumute camera digitala, pentru ca eu nu aveam. Toti pe care i-am rugat au avut nevoie de camera, asa ca nu au putut sa imi imprumute. Asa ca am trecut la planul 2: imi cumpar eu camera cu cardul American Express. Zis si facut. Stiam de o oferta la o firma, asa ca, imediat cum am iesit de la curs, am sarit in tramvai si m-am dus sageata acolo. Insa, surpriza!, nu acceptau cardurile AmEx… Fug repede (nu v-am zis ca aveam un rucsac de 20 kg in spate?) la tramvai si plec spre centru. Intru in cateva magazine unde aveau camere, aceeasi problema: nu accepta cardul. Ultima solutie era sa merg la un mall aproape de gara sa-mi incerc norocul acolo. Citeste articolul “Brutal Assault (partea 1) – Plecarea”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete: