Zidul lui Roger Waters

•  
comments 2

N-am fost la Paris sa vad turnul, am fost sa vad zidul! Bineinteles ca m-am bucurat din plin si de oras si de vacanata dar asta a fost motivul principal al calatoriei.

Aaa.. doua cuvinte despre parizieni: mereu am auzit ca sunt ingamfati ca nu vorbesc engleza din orgoliu, ca sunt nationalisti etc. Impresia generala pe care mi-am facut-o despre ei intr-o saptamana cat am stat acolo este ca sunt foarte sociabili, amabili, foarte fancy, extravaganti, inteligenti si nu vrobesc engleza pentru ca le place foarte mult limba lor. Exagereaza culturalizand aproape orice, dar sunt foarte deschisi.

OK. In adolescenta acum vreun deceniu jumatate am ascultat The Wall-ul pentru prima data la recomandarea lui Sorin si albumul asta m-a cucerit pe loc. Si acum imi suna la fel de genial ca si atunci. Mereu mi s-a parut ceva extraordinar de familiar in linile melodice. Mi se pare ca este unul din cele mai bune albume scrise vreodata. Bineinteles cand am vazut filmul la video pe vremea aia am ramas masca, construiam si reinterpretam gesturi, scenarii, simboluri din film. De-a lungul timpului a devenit un adevarat ritual sa vad filmul asta la fiecare cativa ani mereu sub influenta alcoolului dar mai ales sub influenta vicioasa a muzicii. Da … buna asta, muzica e un viciu!

Cand am aflat anul trecut ca Waters va face un turneu care se numeste The Wall Live m-am hotarat instant sa merg. Asa ceva se prinde o data la o suta de ani! Cine era mai potrivit sa cante povestea zidului (sau mai bine spus sa-si spuna povestea zidului), decat insusi Domnul Roger Waters. David Gilmour nu l-a insotit in turneu, dar a participat cu el la un concert din Londra. Am mai tras cu ochiul ici colo pe youtube cand a inceput turneul, dar nu mai mult de cateva zeci de secunde, pentru ca nu vroiam sa stiu dinainte tot ceea ce se intampla. Ma luau toti fiorii numai cand vedeam putin din show si ma gandeam ce ma asteapta. Prin media era descris si considerat cel mai important show din istoria rock-ului in care se folosesc efecte speciale de ultima tehnologie si in care desfasurarea de forte este coplesitoare. Ma intreb, cum o chestie atat de personala a lui Waters a devenit inca de la inceput ceva atat de mare si atat de comercial? Prin urmare biletul nu a fost deloc ieftin, de la 60 de euro la cateva sute chiar pana la peste o mie de euro, unele site-uri scotand bilete la licitatie si speculand cat se poate de mult diferite locuri si pozitii pe stadioane mergand pana la preturi ridicole. Dar cum as fi putut vedea acest show de pe scaun? Si de unde l-as fi putut vedea cel mai bine decat de pe gazon alaturi de cea mai infalcarata galerie…  Si cum cele mai ieftine si cele mai multe bilete se vindeau pe gazon, fara locuri si privilegii costisitoare si inexistente, direct in fata scenei in picioare, cea mai buna pozitie pe care o poti avea la un concert, normal ca la gazon am si luat. Asa ca in vreme ce sute de site-uri speculau si licitau cat mai sus bilete ca la bursa, pe site-ul oficial se gaseau cele mai ieftine bilete… cele mai convenabile fiind in cel mai bun loc, pe gazon in fata scenei.

Offtopic vreau sa atrag atentia asupra site-urilor firmei euroteam care apar peste tot pe net si care a vandut bilete la pret triplu si care in nenumarate cazuri nu au fost livrate niciodata. Niste prieteni au platit biletele si au mers pana la Praga, fiind amanati pana in ultima clipa. Nemaiprimind biletul, au fost nevoiti sa cumpere de la speculantii de la intrare. Din review-urile de pe net citesc ca firma asta da tone de tepe prin toata Europa si totusi continua sa functioneze. Citeste articolul “Zidul lui Roger Waters”



Scrisoare deschisa catre Raku

•  
comments 4

Chiar daca suntem un blog/mini-site pe care discutam mai mult de metal, punk, hardcore, rock, au mai fost si momente in care am povestit despre concerte hip-hop de pe la noi. Am avut placerea sa-l vad pe Raku live in Vaslui, la festivalul Open Camp si am filmat un clip de 4 minute cu el, pe care apoi l-am postat pe youtube. Se pare cineva a fost deranjat de chestia asta – cel mai probabil casa de discuri – si clipul a fost sters fara nici un avertisment sau un mesaj prin care sa-mi faca cunoscut un motiv. Urmeaza mesajul meu pentru Raku si pentru casa lui de discuri.

Sunt curios in primul rand cu cine discut, cu casa de discuri, cu managerul sau direct cu Raku. O sa ma adresez totusi lui Raku, pentru ca el e cel “prejudiciat”. Da, am postat o inregistrare de la Open Camp Vaslui, o inregistrare de 4 minute pe care se vede clar ca te simteai bine, ca publicul era cu tine si toti oamenii din fata scenei se simteau si ei bine. Si atunci sunt curios de ce nu ti-a convenit asta. Poate ca deja esti prea plin de bani si prea important si nu mai ai nevoie de promotie gratuita? Sau poate ca inca nu ai ajuns si tu in rand cu vremurile, cand esti cu atat mai popular si mai cunoscut cu cat apari pe mai multe site-uri si afla mai multa lume despre tine. Sau poate te-a deranjat cineva sau ceva din Vaslui. Suntem atat de mici incat nu meritam sa ne bucuram de prezenta ta printre noi?

Stiu povestea cu copyright-ul, insa nu vad care era problema daca apareai intr-un clip dintr-un concert live. Daca ai fi facut playback as fi inteles sa te simti jenat, dar ai dat-o bine de tot in stilul tau si iti pot spune ca pana si cei mai rockeri prezenti la festival au fost impresionati de tine. Ce sa inteleg, ca nu te intereseaza sa fii mai cunoscut, ca nu te intereseaza sa fii ascultat de un public cat mai larg? Ma indoiesc de asta, sincer.

Mi-a displacut in mod clar si modul mult prea direct si “nesimtit” prin care a fost sters clipul de pe youtube. Daca erai baiat “de-al nostru” puteai da un mesaj privat chiar pe site prin care imi spuneai ca nu vrei sa apari acolo cu clipul si poate imi dadeai si un motiv (nu neaparat obligatoriu). Acum am ramas cu un gust putin cam amar dupa experienta asta de doi lei cu taiatul crengii de sub picioare.

Sa-ti mai spun ceva: am fost la viata mea la multe concerte prin tara si prin strainatate – majoritatea de metal si hardcore – si am filmat o gramada de trupe, dintre care mentionez doar cateva: Dream Theater, Meshuggah, Opeth, Fear Factory, Napalm Death, My Dying Bride, Madball, Agnostic Front, Sick of it all, dar dupa ce le-am postat clipurile pe net si am facut zeci de mii de vizualizari, nici una din trupele astea nu mi-a facut faza pe care mi-ai facut-o tu. Si sa stii ceva: ei sunt mult mai populari decat tine, cu ani multi de experienta in spate. Tot stau si ma gandesc despre ce poate fi vorba de am ajuns in punctul asta.

As putea sa sper sa primesc un raspuns de la tine? Presupun ca nu; probabil voi primi un raspuns exprimat intr-un limbaj de lemn scris de vreun angajat al casei de discuri sau de managerul tau prin care o sa incerce sa ma faca sa inteleg ca e dreptul tau sa-ti expui imaginea. E ok, inteleg si asta, dar nu postasem nimic cu care sa-ti stric reputatia. Nu postasem nimic in genul tabloidelor, imagini cu femei lipite de tine sau cu tine schimband banii pe un plic de “iarba”. Si totusi, astept un raspuns sincer si concis.

Cu respect, unul care te asculta de mai bine de 10 ani si care avea tot respectul pentru tine,
Radu Adam

Postat în:

Betivisme, Uncategorized

|

Etichete:



Open Camp Vaslui 2011

•  
comments 9

Anul trecut, cam in aceeasi perioada, a avut loc prima editie de Open Camp, un festival de muzica buna, o surpriza placuta pentru mine si pentru multi dintre Vasluieni. Anul asta am fost la a doua editie si am participat activ, atat cat am putut, la organizarea ei. Nu o sa fiu nici o secunda obiectiv cand scriu recenzia festivalului; mi-ar fi aproape imposibil sa fiu, asa ca o sa trebuiasca sa inghititi in sec daca nu va convine ce o sa scriu. Intai de toate o sa scriu cum am vazut eu concertele trupelor, dupa care o sa-mi dau cu parerea despre organizare si despre “ajutoarele” primite.

Si sa incep cu prima seara…

…seara de hip hop. Prima trupa pe scena a fost Triplu F, o trupa din Iasi care combina hip-hop-ul cu ceva elemente de raeggae. Chestia interesanta la trupa e ca au o chitara care suna putin spre ska. Lumea s-a adunat in fata scenei si a inceput sa dea din maini si sa se agite, semn ca incepeau sa se incalzeasca (dupa o zi de canicula) pentru ce urma sa fie.

Apoi a urmat “omul meu din Vaslui” Afty, prezentat de Yehova. Fiind putin reticent la ce puteam sa vad, am fost foarte placut surprins sa observ ca Afty chiar stie ce face si da bine de tot pe rime. O mare parte din piesele lui au fost acapella si pot spune ca am ramas masca stand si ascultandu-l. Bineinteles ca publicul era extaziat, mai ales ca majoritatea ii erau prieteni sau il stiau de prin oras. Ii urez bafta si sa se tina de treaba.

Ceilalti au venit tocmai din Suceava, pentru a doua oara, si au dat-o si ei bine de tot. Lumea deja era “pe felie” si s-a simtit bine in continuare. Eu deja eram “pe alta felie” cu prietenii la o bere si sincer nu am fost prea atent la ce mai era pe scena. Am prins doar o faza in care baietii au dat-o cam naspa sustinand Otelul Galati, moment in care publicul i-a cam huiduit. In rest a fost bine…

Apoi inca o pauza de Cojones, dar deja eram prea afundat in discutii si in beri, asa ca n-am vazut prea bine ce s-a intamplat. Sorry.

Citeste articolul “Open Camp Vaslui 2011”