Sculptured – Embodiment (2008)

•  
123

Am dat intamplator peste Sculptured acum doua, trei luni. Am vazut ca cineva ii pusese eticheta de avantgardism, asa ca am zis sa dau si eu o ureche, fiind mereu deschis la sound-uri noi. M-a impresionat foarte tare, inca de la prima ascultare. Dar nu mi s-a parut avantgardist, cat foarte progresiv si incredibil de tehnic. Soundul duce un pic spre death metal, dar este lipsit de brutalitatea specifica. Totusi sunt parti care suna foarte death, ceea ce nu poate fi decat un lucru bun :)

Albumul are doar 5 piese, care se intind pe aproape 40 de minute. Cu alte cuvinte, sunt 5 piese epice, extrem de elaborate, cu suficiente schimbari de ritm si tehnica incat ascultatorul nu se poate plictisi. Sunt doua tipuri de voci, una clean si una mai ciudata, un fel de growl soptit, foarte dark… Cum spuneam mai sus, albumul e incredibil de tehnic. Pasajele de chitara sunt minunate. Pe fundal e permanent o orga care acompaniaza perfect chitara, fara a iesi insa in fata. Nu avem de a face cu o orga enervanta, gen CoB, mai degraba spre Faith No More, perioada Angel Dust.

Insa partea cea mai buna este percutia. Nu am cuvinte sa descriu tehnica tobarului… Este aproape perfecta. Inca din primele secunde ale piesei intai, Taking My Body Apart, se lanseaza intr-o serie de batai care par aproape haotice, dar dupa suficiente ascultari se observa cum din haos apare ordinea. Si tot albumul e presarat de pasaje in care baiatul cu betele face minuni, incantand urechea ascultatorului plicisit de vesnicile si banalele ritmuri 4/4. Chiar nu stiu in ce masura e compusa partitura de tobe, dar probabil arata ca poza alaturata (care cred ca e o parte din partitura de chitara).

Ce sa mai zic despre album? Probabil nu o sa ma plictisesc niciodata sa-l ascult. Este atat de bine construit, cu pasaje alternante, cu portiuni clean, cu pasaje brutale si bucati calme, cu pian… Absolut minunat. Ascultati pe myspace trei din cele cinci piese si o sa va convingeti. Iar celelalte doua sunt la fel de bune.

Originalitate: **** este progresiv, dar nu se incearca experimente anormale si se folosesc doar instrumente si tehnici clasice.

Melodicitate: *** albumul e plin de pasaje foarte melodioase, dar ritmurile neobisnuite, bucatile brutale si cateva faze mai “dadaiste” il fac greu de “digerat” pentru urechile umane neantrenate.

Tehnica: ****** tehnicitatea deosebita ma obliga sa-i dau 6 stele din 5 posibile. Probabil cel mai tehnic album de care imi aduc eu aminte.

Productie: **** productia e exact asa cum trebuie. Instrumentele se aud foarte bine, fiecare in parte. Nu isi “iau fata” unuele altora. Vocile sunt ridicate suficient ca sa se distinga clar, dar nu ies din ansamblu.

Nota mea: *****

Postat în:

Recenzie de album

|

Etichete:


Scris de: sorin , 29 May 2008

Ultima modificare: Ciprian , 7 February 2019