Mad fuckin’ Ball

•  
comments 1

Dupa o lunga pauza de hardcore new-yorkez, a venit randul unui alt mare nume al scenei sa vina pe la noi, Madball. Am asteptat seara concertului cu mare nerabdare inca de cand am aflat vestea. Dar sa nu mai lungesc povestea…

A venit seara cand m-am intalnit mai intai cu betivul nebetiv devenit sofer, Sorin. Apoi l-am luat de pe strada si pe betivul al treilea si am purces cu spor spre clubul Fabrica. Din cauza frigului de afara nu prea era lume in jur si, din ce intelesesem de la un tip care se plictisea pe acolo, inauntru nu era prea multa lume. Insa adevarul era altul. Cand am intrat in club deja era pe trei sferturi plin, iar la bere era o coada de zile mari. Dupa ce ne-am alimentat cu lichidul binecunoscut, am asteptat cuminti, la o vorba, intrarea pe scena a baietilor de la Dodiez, care urmau sa deschida pentru Madball. Citeste articolul “Mad fuckin’ Ball”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,



Romanu’ si metalu’

•  
comments 17

Doresc sa scriu in articolul asta despre un fenomen (de fapt mai multe) care ma deranjeaza extraordinar de tare. In Romania, unde mai nimic nu merge pe fagasul normal , ar fi fost chiar culmea ca la capitolul muzica sa stam mai bine. Acum nu doresc sa comentez despre “muzica” difuzata si promovata in mass-media, nici despre cocalari cu tricouri mulate, nici despre mentalitati de genul “krystal” sau “bambu”.
Astea sunt lucruri pe care oricum oricine le vedem zilnic si sunt convins ca toti suntem satui de ele.
Aici vreau sa discut despre scena metal de la noi, mai exact despre ascultatorii acestei muzici, pentru ca despre trupe (cu foarte mici exceptii) nu vreau sa comentez absolut nimic, cei ce ma cunosc stiu care-i parerea mea despre 80-90% din trupele de metal de la noi.
Citeste articolul “Romanu’ si metalu’”




QUEEN

•  

Queen + Paul Rodgers, Papp Laszlo Sports Arena, Budapesta, 28 octombrie 2008

Acum cateva luni navigam pe net si am dat din greseala peste programul turneului Queen din 2008 si brusc m-au napadit toate amintirile din copilarie, cand frecam zi de zi casetele cu cei patru magnifici, le derulam cu pixul si le ascultam iarasi. Si tot asa, zeci de ore pe zi, sute de ore pe luna… E greu sa exprim in cuvinte ce inseamna Queen pentru mine, cum mi-a influentat muzica lor viata si caracterul… Asa ca m-am decis ca e momentul sa-i vad si eu, macar o data in viata, poate intr-unul din ultimele lor turnee. Initial voiam sa merg la Belgrad, dar pana la urma a fost sa fie Budapesta. Am vorbit cu niste prieteni, am cumparat biletele pe net, am facut rezervari la boatel si am purces spre capitala maghiara. Citeste articolul “QUEEN”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,



Holy Moses, it’s Benediction!

•  

Joi dimineata m-am trezit la ora 6 dimineata. Cei care ma cunosc stiu ca pentru mine e o adevarata tortura sa ma trezesc inainte de ora 12. M-am tarat ca un zombie spre munca, m-am dopat cu cafea si m-am plictisit ingrozitor pana la ora 16. Cu greu am reusit sa ajung acasa, am mancat ceva si am intrat intr-o stare vegetativa din care nu mai aveam chef sa ies. Se apropia ora 20 si trebuia sa o iau din loc spre LMC, dar nu aveam chef nici cat negru sub unghie sa mai ies din casa. Dar, in fine, m-am gandit ca, daca tot mi-a luat Billy bilet, ar fi frumos din partea mea sa ma prezint. Asa ca am tras niste toale pe mine si am luat-o usor la pas spre Basarab. Aici am facut jonctiunea cu restul trupei (Billy, Ursu si Tase) si ne-am indreptat spre locul faptei. Citeste articolul “Holy Moses, it’s Benediction!”



Thievery Corporation for the nation

•  
comments 1

Mai suntem in Romania sau doar mi se pare? In ultimul an am avut parte de atatea concerte, ca trebuie sa ma uit aici pe blog sa imi amintesc la care am fost. Cand am vazut anuntul cu venirea celor de la Thievery Corporation nu imi venea sa cred. Un concert al unei trupe care foarte rar concerteaza in Europa. Si aveam posibilitatea sa-i vad in Bucuresti… Bineinteles ca nu am ratat sansa. Biletul mi l-am luat cu o luna inainte, impreuna cu prietenul meu, Alex si am asteptat cu rabdare ziua concertului.

Si a venit 15 octombrie 2008. In jur de 19:30 am ajuns in fata Salii Palatului, locul unde s-a tinut concertul, cel mai nepotrivit loc pentru orice fel de concert inafara de Cotabita si muzica populara. In anul 2008 in Romania se fac concerte de muzica rock, metal, electronica, dance intr-o sala cu scaune folosita pana acum 20 de ani pentru congresele partidului (stiti voi care). Numai ca nu vreau sa scriu despre asta aici sau despre cum s-a comportat o parte din public. O sa fac un articol separat despre asta. Citeste articolul “Thievery Corporation for the nation”



Metal si core

•  
comments 4

E din nou toamna si lumea s-a intors din vacante si concedii. E vremea sa inceapa iarasi concertele prin cluburi. Au fost Nile, Grave si Belphegor, iar aseara (marti, 23 septembrie) am fost la DeadEye Dick si H8 in Suburbia.
Concertul era anuntat sa inceapa la 20:00, dar bineinteles, in adevaratul spirit romanesc, nu s-a intamplat asta. Insa se pare ca motivul a fost unul destul de serios: trupele au filmat cate un clip (se pare). Dupa aproximativ o jumatate de ora de asteptari, ni s-a dat drumul inauntru. Am ramas neplacut surprins sa constat ca clubul a fost renovat si arata ca o cofetarie. Masute si scaune noi, decoratii colorate pe pereti, lumini zglobii, numai bine de tras o iarba si vazut desene animate. Pe langa asta, am observat mirat – impreuna cu Alex – ca muzica de dinainte de concert nu prea se incadra in gusturile celor veniti acolo: techno-chestii… va prindeti voi.
Ne-am alimentat cu cate o bere (eu si Dana, prietena mea) si Alex cu un Pepsi Light (what a shame!!!) si am asteptat cuminti sa inceapa show-ul. Citeste articolul “Metal si core”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,



Hatework fest, 6 septembrie 2008

•  
comments 7

Iata ca sambata, noi-cei trei +compania, am decis sa mai schimbam putin atmosfera de bodegi, rockoteci, berarii si alte localuri de derbedei si de betivi si sa mergem si noi intr-un loc mai stilat, un local unde se aduna in serile de uichend “lumea buna”. Asa ca am ajuns in Studio Martin. Numai ca nu ne astepta o mare de tricouri mulate roz si haraituri electronice insuportabile ci o seara de metal extrem de toata frumusetea.

Trupele care au cantat sambata au fost: Loudrage, Necrovile, Amon Din, Belphegor, Grave si ca headlineri – Nile.
Personal am venit in principal pentru Nile si oarecum pentru Grave, neascultand pana acum nici una din celelalte trupe (nici macar Belphegor).

Initial concertul trebuia sa inceapa la 18, dar deoarece cele trei trupele (adica cele trei principale) au avut probleme pe traseu, pe fenomenalele drumuri din Romania pe care le iubim cu totii si le visam noaptea, ora inceperii a fost mutata la 20. Citeste articolul “Hatework fest, 6 septembrie 2008”



Rockoteca

•  
comments 2

Mai inseamna ceva cuvantul asta azi? E o intrebare pe care mi-am pus-o de mai multe ori. Aseara am fost cu Mari in LMC (Live Metal Club) la o portie de bere si metal si din vorba in vorba am ajuns sa-mi amintesc de “vremurile bune” cand mergeam in rockotecile noastre din Vaslui. Nu, nu au fost mai multe deodata, au fost mai multe in raport cu trecerea timpului. Dar important e ca au fost. Ma uitam aseara la lumea care era in club (da, nu se mai cheama “rockoteca”) si vedeam oameni de toate varstele, incepand de pe la 15-16 ani si pana pe la 35+. Nu a fost prima oara cand am observat chestia pe care urmeaza sa v-o spun, si chiar am discutat pe marginea ei si cu alti prieteni… Pana si intre rockeri/metalisti a ajuns sa se creeze o “turma”. De ce spun asta? Simplu: mergeti in LMC – ca oricum alt club de metal nu mai exista in ditamai Bucurestiul – si observati cum se comporta lumea cand canta Pantera si apoi cand se pune o trupa de viking/pagan metal. Da, stiu, o sa-mi spuneti ca Pantera nu mai exista si ca e o trupa veche, dar nu e vorba de asta. E vorba de faptul ca orizonturile copiilor astia si ale celor maturi care ii inconjoara sunt atat de stramte. Pun pariu ca putini au ascultat trupe ca Misery Index sau All Shall Perish, desi sunt trupe relativ noi, care scot albume noi si bune. Si atunci ma intreb de ce se limiteaza unii doar la un gen de metal… Nu stiu daca exista un raspuns… Citeste articolul “Rockoteca”



Iron Maiden, Cotroceni- vazut de la gazon B

•  

Dupa Metallica, a urmat, la doar 12 zile, tot pe stadionul Cotroceni, un alt nume de referinta al genului- Iron Maiden.
Desi nu sunt foarte atasat de acest stil de metal, britanicii au reprezentat mereu o experienta placuta pentru urechile mele, atat datorita muzicilor, cat si a temelor abordate in piesele lor. Una peste alta, o trupa care nu s-a schimbat deloc in cei 30 de ani de activitate si ai carei membri se mentin proaspeti si plini de energie in continuare.
Citeste articolul “Iron Maiden, Cotroceni- vazut de la gazon B”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete: