Punk cinstit in Quantic

•  

Sacandal @ Quantic, 2 iunie 2018

Aseara am dat o fuga cu Sorin pana in Qantic sa vedem concertul aniversar de 20 de ani al baietilor de la Scandal. Dupa ce-am palavragit la o bere doua de incalzire, a inceput distractia. Baietii si-au facut intrarea cantand foarte dinamic … scandal, e vreme de scandal … In fata la pogo se imbranceau ritmic punkistii si s-a declansat o energie generala in care am sarit si eu. Am petrecut cantand traditionalul patrula! patrula! patrula suge pula! … si ne-am amuzat pe trei lulele trei surcele, pizda masii hai sa bem!

S-a auzit decent, dar de data asta chiar nu a contat, veselia fiind ingredientul principal. Versuri simple si la obiect impotriva sistemului, ritmuri alerte de punk, cum spune Coro, muzica cinstita! A fost dublu bis si adevarul e ca nu ne mai saturam … s-a terminat neasteptat de repede, dar ne-a dat energie sa bem pentru toata noaptea.

La multi ani pentru cei 20 de ani de Scandal!

(Poza facuta de Anca Coleasa)

Postat în:

Cronica de concert



Roger Waters, US + Them

•  

Roger Waters, 4 Mai @ Sofia, Arena Armeec

De curand am dat o fuga pana la Sofia pentru concertul lui Waters. Asa ca am umplut masina cu rucsacuri, cu Ana, Victor si Mihaela… si am pornit intr-un drum lung de 360 de km.

Tot timpul eu am facut glumite despre Waters ca fiind un superstar, rock super star, cel mai tare rock star superstar. Asta pentru nivelul grandoman al concertelor lui si vocea prea autoritara din spatiul public din ultimul timp. I-a criticat puternic pe Radiohead si Nick Cave pentru ca nu l-au ascultat si au cantat in Tel Aviv, neluand parte la boicotul cultural al guvernului israelian, impotriva incalcarii drepturilor palestinienilor, conflict vechi care iar a escaladat acum, odata cu mutarea ambasadelor. Pe de o parte mi s-a parut cam deplasata atitudinea asta imperativa fata de alti artisti, pe de alta parte imi place activismul lui politic, reusind sa anuleze cele mai multe concerte din Israel. Stiam deci ca show-ul va fi in acelasi timp si un discurs politic pertinent, plin de expresivitate, mesaje si simbolistica …

Citeste articolul “Roger Waters, US + Them”



Sunetul perfect al Bison/LLNN @Control

•  

O seară rece de mai nu putea fi mai reuşită decât cea de aseară… Am fost în Control cu Andreea şi Răzvan să vedem şi să ascultăm nişte trupe foarte mişto. Am aşteptat să se deschidă clubul cu un Guinness rece pe terasă în frig, dar aşteptarea a meritat.

Am intrat în club fix când începeau să cânte Ropeburn, pe care îi mai văzusem la lansarea CD-ului acum o lună, în Motiv.

Ropeburn

Citeste articolul “Sunetul perfect al Bison/LLNN @Control”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,

,



Fucking Screamo! brasovean si frantuzesc

•  

Aseara am plecat cu Sorin in fostul Question Mark (acum Motiv) sa urmarim doua trupe de screamo.

Am gasit vechiul loc de concerte de sub pamant putin schimbat, scena pusa unde era barul, iar barul unde era scena. Singura bere valabila era un ursus micut, nu foarte rece, la un pret decent de 6 lei. Prima trupa care si-a inceput mendrele a fost Apa Simbetii. Au cantat un black death multidimensional, care mi-a depasit asteptarile. Sunetul era si el bunicel, in functie de locul in care te asezai. Au aparut acolo Tudo si Vali cu care ne-am pus la dezbatut ce picturi ar merge sau n-ar merge prin curtea trei betivi.

Au urmat I Stared into the Forest, trupa brasoveana care a uimit. Tobarul batea in toba cu o forta de zici ca te lovea direct in cap. Impreuna cu doar doua chitari cu riff-uri algoritmice si bine suprapuse, a format o orchestra psihedelica dementa foarte noise, doar mult mai rau decat asta… fucking screamo! Ti se urca mintea pe pereti.

Omul de la toba lovea asa tare ca la un moment dat a dezmembrat toba si si-a defectat pedala. In final a rezultat una din cele mai tari experiente pe care am putut sa le am la vreun concert romanesc.

Si dupa ceva probe serioase de sunet s-au apucat si headlinerii francezi de treaba, The Rodeo Idiot Engine. Au cerut sa se stinga toate luminile, s-a lasat intuneric bezna, iar odata cu show-ul a pornit un joc infernal de lumini aduse de ei, care iti fracturau privirea.

Odata cu asta a inceput si fracturarea urechii. Si a urmat o hardcoreala experimentala la fel de dementa si agresiva. Din pacate, putinii oameni veniti nu erau suficient de multi pentru a putea forma un mosh pit pe masura, asa ca ne-am multumit cu datul din cap, maini si ne-am descurcat cum am putut.

N-am putut pleca de acolo ca de obicei fara un suvenir… si-am luat-o agale pe jos spre casa.



Mamuţii au fost aici

•  

Cum te relaxezi cel mai bine sâmbătă seara ca metalist în Bucureşti? Dacă ştii cu două-trei luni înainte, te duci la un concert în Fabrica, împreună cu prietenii! Mai ales că vezi o trupă bună din Italia, ceea ce e destul de rar.

Începem cu începutul, pentru că la 20:55 am ajuns în club şi pe scenă erau deja băieţii noştri de la RoadkillSoda care dădeau bine de tot. Surpriza noastră a fost sala plină de lume, cum n-am mai văzut de multă vreme. Am mers şi ne-am luat câte o bere şi ne-am găsit un loc de unde să vedem şi sa ascultăm muzica. Şi am avut ce asculta şi ce vedea. Trupa a sunat foarte-foarte bine, iar southern-stoner-rock-ul lor a băgat lumea în ritm. După mai bine de o oră după ce au început, la ultima piesă au chemat pe scenă pe noul vocalist, “Beast”, care îi va lua locul lui Mircea “Hotshot Eagle” (numele oficial de pe facebook sic!). Tranziţia s-a făcut paşnic şi piesa a sunat foarte bine cu ambii vocali.

Între timp ne-au apărut şi prietenii Ana şi Ciprian, din urma lor venind şi o mică gaşcă de la bar, spre surpriza mea şi a soţiei. Pauza dintre trupe n-a durat prea mult – abia am avut timp să aruncăm un ochi la “merch” şi să ne mai luăm o bere, că pe scenă au urcat italienii şi n-au stat la poveşti.

Ufomammut sunt o trupă destul de veche, dar nu prea bine cunoscută pe la noi. Sau cel puţin aşa am crezut, dar sala plină de la Fabrica mi-a demonstrat contrariul. Cum îi spuneam şi lui Sorin într-o discuţie pe whatsapp, n-am mai văzut atât de multă lume de cel puţin 100 de concerte! Iar mă lungesc… Dar italienii nu! Au început lent şi puternic din prima. Ritmurile şi riff-urile repetate până la obsesie, momentele în care vocalul cântă ceva nedesluşit, sunetul genial ne-au pus pe toţi în mişcare – în special de cap. De la prima piesă şi până la ultima am stat înghesuit printre oameni şi m-am bucurat de nebunia aia de muzică psihedelică, care te bagă într-o transă fără să “bagi” nimic ajutător, deşi unii erau clar “consumaţi” dinainte de concert şi se simţeau bine.

Noi ne-am mişcat câte puţin mai spre centru şi mai spre spate din cauză deplasărilor publicului care mai de care, până aproape de ultima treime a concertului. Atunci a avut loc un declic al nebunului nostru de Ciprian, care n-a mai rezistat şi a încins un moshpit. I s-au alăturat câţiva băieţi mai înflăcăraţi care abia aşteptau momentul şi au ţinu-o aşa până la final, spre încântarea celor trei de pe scenă.

După aproape o oră şi 45 de minute, transpirat şi încălzit, am aplaudat şi am fluierat admirativ italienii şi am mers să-mi iau nevasta din spatele clubului, unde se retrăsese fix ca să scape de căldura din faţă.

Şi cam atât! A fost o seară genială cu muzică foarte bună, cu o atmosferă pe măsură şi cu multă lume.

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:

,




Las Poftas in Underworld

•  

De curand am dat o fuga pana in Underworld pentru ca am aflat ca Las Poftas vor canta acolo. M-am intalnit la bar cu Tudorita cu care am stat la taifas pana a inceput cantarea. Oamenii au aparut in niste costume antice din diverse culturi, camuflati cu ciorapi si mascati pe fata … si asa a inceput veselia in micul subsol din Under.

Citeste articolul “Las Poftas in Underworld”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Pinholes in Control

•  

Umbland aiurea pe net am gasit o trupa romano-moldoveneasca interesanta, Pinholes, care (asa cum rar se intampla) canta exclusiv in romana. Nu mi-a luat mult sa-i ascult, sa-mi placa, si sa merg la ei la concert. Asa ca am ajuns pe seara in Control, cel mai nealternativ local cu concerte alternative.

Lume multa nu era, dar am gasit o atmosfera placuta, un sunet bun, si asta a contat. Pinholes e formata din niste baieti foarte tineri, 3 chitaristi si-un tobar. Au dat startul la chitari si la versuri poetice usor nihiliste care mi s-a parut ca aduc pe alocuri cu OCS. Citeste articolul “Pinholes in Control”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Napalm Death @ /Form Space

•  

Plecat-am nouă din Vaslui şi-am ajuns toţi la Cluj, la concertul Napalm Death din 28 februarie! Asta după o aventură de aproape şase ore în aeroportul Otopeni, unde avionul cu care am zburat a avut o defecţiune tehnică şi a trebuit să aşteptăm remedierea. Eh, dar până la urmă am ajuns cu bine şi asta a fost cel mai important.

Şi după ceva plimbări prin oraş, s-a apropiat ora concertului, aşa că am plecat spre club. Pe drum l-am agăţat pe prietenul Vasile, care “aproape clujean” fiind nu ştia cum să ajungă. Apoi în club am avut o reuniune de ex-vasluieni, care mai de care adunaţi pentru distracţie. Citeste articolul “Napalm Death @ /Form Space”