vedem concerte/ascultam muzica si va spunem si voua

Mediocracy


Trial, sau cum se face un show hardcore

Inca o seara hardcore superba in Fabrica, de aceasta data cu cateva trupe (inafara de una) despre care nu auzisem acum 2-3 luni. Paul s-a tinut de treaba si ne-a oferit ce-a fost mai bun. Sincer, cred ca nici el nu se astepta la ce-a iesit. De fapt nu cred ca se astepta nimeni.

I Stared Into The Forest

Seara a inceput cu brasovenii de la I Stared Into The Forest, o trupa care mi s-a parut ceva post-metal/hardcore. Cu doar trei membri – vocal, chitarist si tobar – trupa a sunat bine, iar lumea s-a strans in fata si i-a urmarit cu interes. Si eu am ramas surprins de cat de bine poate suna o trupa in trei oameni, mai ales ca tobarul cica venise doar de doua saptamani in trupa. Dupa cum ziceam, lumea s-a adunat in fata si i-a aplaudat dupa fiecare din cele trei piese pe care le-au cantat si, chiar daca nu s-a agitat nimeni, showul a fost foarte OK. (more…)


Deliver the Asoma – lansare album Mediocracy

Nici n-a trecut bine un an si Mediocracy au al doilea album. Nu e un semn rau, e un semn ca mai exista oameni care muncesc si sunt pasionati, iar pe langa asta sunt si foarte creativi. Am fost in Fabrica la lansarea celui de-al doilea album al lor si a fost cam asa…

Deliver the God

In deschidere au fost Deliver the God din Brasov, o trupa despre care auzisem, dar pe care nu o ascultasem. Baietii ne-au “cantat” un deathcore modern, cu multe accente pe death metal, dar si cu ceva (cam multe – as putea spune ca abuzeaza de ele) breakdown-uri. Muzica lor e antrenanta, dar cum se intampla cam des pe la noi, publicul a stat la 5m de scena, iar in fata au fost doar 3-4 oameni care dadeau din cap si la un moment dat au incercat un circlepit. Chiar cu mica problema tehnica (s-a rupt o coarda la bass), trupa a sunat foarte bine si pot spune ca instrumentistii sunt destul de tehnici. Pe langa piesele lor, brasovenii au avut si trei cover-uri, Doomsayer de la Hatebreed, o piesa de la Kreator (n-am retinut numele si nu sunt fan) si “Blinded by Fear” de la At The Gates. Pe cea din urma pe scena au urcat si Costin si Viezure de la Mediocracy si au cantat impreuna cu Deliver the God. (more…)


MISERY INDEX!!!

Am incercat sa gasesc cu un titlu mai “smecher”, dar nu mi-a venit nimic in minte. Ma rog, sa o iau cu inceputul. Cand am auzit acum ceva timp ca baietii vin in Romania am intrat imediat in fibrilatii. Am facut repede niste permutari la munca, cu cateva saptamani inainte (sa ma asigur ca plec din timp), am dat sfoara in tara, am pus lumea pe drumuri, am facut rost de bilet si, la data anuntata, m-am prezentat cu trupa in fata la Wings Club. Era prima oara cand calcam in acest loc, asa ca am fost surprins de ce am vazut inauntru. Locul e chiar ok! Un spatiu mare pentru concerte, cu o scena generoasa, cu foarte multe locuri pe lateral, bine izolat fonic… As indrazni sa spun ca e cel mai bun loc de concerte pe care l-am vazut in Bucuresti. Dar nu voi spune asta pentru ca are un mare neajuns: bere tunorg (bleah) la 0,33. Chiar nu era loc de un “dozator” de bere? Sau de niste beri autohtone la jumate? In fine, aceste amanunte sunt minore. Sa revenim la muzica.

Pe la 7 jumate (la doar jumatate de ceas de ora anuntata) au inceput recitalul niste baieti bulgari: Overdawn. Un metalcore/deathcore cinstit, fara floricele, executat corect, o surpriza placuta pentru o prima trupa de pe afis.  (more…)


Mosh Berila

Satan Klaus Metal Party, Cage Club, 18 decembrie, Bucuresti

Cu ocazia sarbatorilor de iarna, am zis sa merg si eu la un ultim concert pe 2010. Am profitat si de faptul ca evenimentul avea loc la 200 de metri de casa asa ca sambata seara (opspe’ decembrie) am facut jonctiunea cu Ursu’ in clubul Cage. Al treilea betiv de serviciu a lipsit (din motive de 2 lei), dar Tase si gasca lui de betivi veseli au contrabalansat situatia. Deja trotilat dupa un chef anterior, aterizasem in club cu gandul sa nu consum alcool. Dar, vazand zecile de gaturi insetate si mainile harnice care duceau sticle la gura, am cedat tentatiei si m-am pus pe treaba. Adica l-am pus pe Tase sa-mi aleaga niste bauturi exotice din lista pusa la dispozitie de gazde. Inarmat astfel cu “intaritoare”, m-am asezat strategic in fata scenei ca sa vad ce se petrece.

Days Before Disappearance

Gheata a fost sparta de baietii de la Days Before Disappearance (sper ca asa se scrie). (more…)


Ramas bun, Tom!

Ramas bun, Tom!

Intr-o seara rece de noiembrie am mers la un concert in memoria unui baiat simplu, dar cu sufletul mare. Nu ma intereseaza cauza care a dus la moartea lui, desi poate e importanta in unele cazuri (nu sunt aici sa fac pe tabloidul), important e ca in acea seara de noiembrie in clubul Fabrica s-au adunat 300 de oameni sa-l comemoreze, alaturi de o trupa in care a cantat si alte trupe cu membrii carora el a fost prieten. Iar pentru cei ce nu stiu cine a fost Tom: a fost tobar la mai multe trupe de metal/rock din Bucuresti, printre care Dodiez (acum Deathdrive), Firma, Negative Core. Si cum nu-mi place sa o lungesc, iata cateva cuvinte despre ce s-a intamplat…

(more…)


Korrozão în România, episodul 2

Acum trei ani am fost într-un club obscur din București la un concert cu două trupe braziliene. Acum, ca și atunci, Korrozão nu s-a putut bucura pe deplin de un public numeros, dar măcar prima oară a existat un motiv destul de bun – nimeni nu-i știa.

Stagedive la Mediocracy

(Nici n-ar mai trebui să menționez) Concertul din Fire a început la 21:30, deși pe afiș era anunțată ora 20:00. Oricum, fiind deja o obișnuință, nimeni nu s-a arătat surprins și totul a mers ca și cum ar fi normal… Primii care au cântat au fost Mediocracy din București, o surpriză plăcută pentru mine. Cu un sunet “fresh”, o combinație de sludge, hardcore și metalcore, băieții au cantat vreo cinci piese care au durat cam 20-25 de minute, dar aceste minute puține cât s-au aflat pe scenă au fost pline de energie și de pe scenă, dar și în fața ei. Publicul, format în mare parte din prieteni ai trupei și cunoscători, a făcut moshpit, stage diving și tot ce trebuie la un concert de acest gen. Sunetul a fost foarte bun la ei și pot spune că ăsta a fost un mare avantaj. Pe final au avut chiar și un bis (datorită în special tipului de lângă noi care a strigat ritmat, la fiecare 10 secunde “ÎNCĂ UNA!!!”), chestie care nu prea se întâmplă la trupele de deschidere.
(more…)