Spend One Monday Night With The White Buffalo

•  

@ The White Buffalo – 09/07, Circolo Magnolia; Milano Segrate

In The White Buffalo cântă Jake Smith (chitară și voce), Matt Lynott (tobe ) și Christopher Hoffee ( bass și backing vocals). Jake compune marea majoritate a pieselor și nu o face rău deloc. Scrie despre ceea ce s-ar putea numi povești moderne din folclor, dar e un folclor cu tendințe distructive care se bagă în tot felul de ilegalități cu droguri, arme, crime etc. Mai scrie și de jale si de dragoste ( Love Song #1 cântată extraordinar la mijlocul concertului) dar în marea lor majoritate, melodiile au un ton de speranță și o promisiune că totul va fi bine într-un final.
Muzica lui Jake se află în mijlocul unui folk / country / rock n roll mash up. De fapt găsești și un swing rockabilly în up tempo, presărat cu un pic de jazz in mix. Genul de sunet în care chitara acustică este abuzată maxim, dar fără solo-uri. Bass-ul este funk-ish și intră în tobe parcă visând să fie chitară ritmică, iar tobele, ei bine tobele țin totul sub control sub autoritatea musculară a cinelului. Tot concertul putea la fel de bine să fie un solo de baterie. Deasupra tuturor instrumentelor stă baritonul zdrențuit a lui Smith, o șoaptă și un răget agresiv.

Citeste articolul “Spend One Monday Night With The White Buffalo”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:



Blazzajul de sâmbătă seara

•  

Blazzaj există încă din 1996. În 20 de ani de jazzisme au scos doar două albume. Se auzea deja de prin aprilie melodia Plusunu – așadar, parcă se aude bass-ul unui album nou prin toamnă (da, 20 de ani, se pune și FunkinLeFree).

Mergem în Control deci, la concert. Ceea ce era prevăzut să înceapă la 21.00, a început de fapt, mult mai târziu. I-am văzut cârlionții lui Petre cum a intrat în sală, apoi Vita și toată seara a decurs perfect în ritmuri de acid-jazz, funk și, bineînțeles, puțiiiiiin de tot hardcore. E imposibil să nu simți în vocea lui Tavi faptul că face parte și din Implant pentru refuz, omul ăsta nu se poate abține, îi mai scapă o grohăială, două.

Au deschis seara cu melodia Blazzaj, cu Tavi jos, în fața scenei, cum altfel? A dat startul perfect, lumea avea energie, s-a strâns o adunătură frumoasă de oameni cu energie, gata să dănțuiască. Mai puțin unul dintre bețivi, care, destul de sceptic, își exprima regretul că nu se strâng la fel de mulți oameni și la un concert grind.

Blazzaj-jazz Citeste articolul “Blazzajul de sâmbătă seara”

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete: