Swans was here

•  

Cateodata imi fac lectiile mai tarziu dar tot mi le fac, asa ca de data asta am sa povestesc despre concertul Swans din Control, unii din cei mai experimentati experimentali.

A fost sold out dar nu-i nimic, mi-am luat bilet din timp. Am ajuns acolo cand incepuse deja sa cante Littile Annie. Acompaniata doar de un pian delirant, a cantat niste romante psihedelice de toata frumusetea. Cu o voce feminina coapta si o tonalitate nostalgica, a instaurat o atmosfera tocmai buna de contemplat si aplaudat.

Dupa ce s-a terminat am tras putin cu coada ochiului pe la bar. De data asta nu dupa preturile la bere, ci dupa dansul barmanilor, pot spune ca fara sa vreau asta a devenit acum un fel de defect profesional.

Dupa un timp au intrat pe scena Swans cu Michael Gira plin de el, si noi in public plini de Michael Gira. Setlistul nu-l stiu, mereu am ascultat Swans de la distanta, preferandu-i mai mult live, ca si acum 4 ani. Comunicarea cu publicul a fost una exclusiv muzicala, asa cum trebuie sa se intample la o astfel de experienta. Starea hipnotica s-a instalat repede si toata sala plina ochi si-a indreptat repede trairile spre scena.

Este interesant cum vocea lui Michel Gira se auzea cateodata mai incet ca instrumentele, devenind ea insasi un instrument secundar al ritmurilor de baza, ritmuri insistent si chiar abuziv de repetitive. Daca n-ar fi simtite atat de intense, ar fi probabil percepute ca extrem de plictisitoare, senzatie spre care am fost tentat sa alunec uneori, prins in mrejele jocurilor de sunete. Simturile muzicale trebuie din cand in cand slefuite si ascutite.

Patru chitari, tobe, clape si vocea deliranta a lui Michael Gira nu mi-au dat pace timp de peste 2 ore. Ritmurile si incursiunuile experimentale au fost foarte intense. Mai ales cand nivelul sunetului este intentionat dat foarte foarte tare, asa cum se intampla la concertele Swans, unde urechea nu trebuie menajata sau gadilata, ci tortuarata, ca ritmurile sa ajunga cat mai violent si direct in creier. De aia la intalnirea cu Swans se recomanda echipament de protectie, earplugs-urile fiind purtate de aproape toata lumea din sala.

Si dupa toata avalansa aia de sunete, fara prea mult teatru si proza, reprezentatia s-a stins. Eu n-am purtat earplugs, asa ca dupa concert am fost marcat si obosit, lucraurile din jur pierzand repede din volum si insemnatate.

Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on Pinterest

Postat în:

Cronica de concert

|

Etichete:


Scris de: Ciprian , 5 April 2017

Ultima modificare: Ciprian , 1 July 2017




Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *