Joia e neagra uneori

La 24 de ore dupa concertul Shai Hulud eram inapoi in Fabrica pentru un show pregatit de Coro al nostru. “Joia neagra”, asa cum s-a numit evenimentul, ar putea fi o chestie periodica pe care o coace susnumitul. N-o sa intru in povesti prea mult, trec direct la fapte.

Am ajuns la 21:10, cand pe scena erau deja Visions Of Madness, pe care ii mai vazusem o singura data. Desi data trecuta am scris ca sunt o trupa de hardcore, trebuie sa-mi fac mea culpa si sa spun ca oamenii astia canta ceva mai complex, o combinatie de ritmuri si de chestii care s-ar numi, poate, alternative metal. Da, au si thrash, au si hardcore/punk, au si riff-uri mai lente care te duc cu gandul la doom/sludge, au de toate. Si au si cu ce se lauda, pentru ca muzica lor suna chiar bine si e numai buna de mosheala. Numai ca de mosheala n-au avut mare parte, din cauza de public putin. In schimb, au primit multe aplauze binemeritate. Citește articolul

Shai Huluzi si alti nebuni

Iar, din nou, again, encore, cum vreti voi, un show hardcore in Fabrica – principalul loc unde se mai intampla concerte underground in ultima vreme. De data asta am fost insotit de nevasta, Sorin si Tase si cred ca toti ne-am simtit foarte bine. Am ajuns in club pe la 22:00 si inca nu incepuse sa cante nici o trupa, deci am avut timp sa aruncam un ochi la merch si chiar sa ne luam cate un tricou, eu si Sorin.

Cam la 22:10 au venit pustii de la Take No More pe scena si a fost a doua oara in decurs de o luna cand ii vedeam. Citește articolul

Decapitated si metalul mortal brutal polonez

Aseara am plecat cu Sorin in Fabrica sa vedem ce ravagii mai face death metalul printre oameni. Desi am vrut sa prindem primele trupe, am ajuns acolo pe la 8 si ceva, si am intrat direct la Thy Disease. Sunetul nu era chiar la inaltime, dar polonezii erau chiar buni, au cantat un death industrial, foarte tribal si antrenant.

Au urmat Hate, care desi erau vopsiti pe fata si aratau ca niste blackari suparati, au etalat forta si tehnica death concreta. Au avut si niste rafale curate de tobe, pe care s-a dat la greu din cap. Din chitari a iesit o mare cantitate de note pe secunda de care lumea s-a bucurat din plin. Nu s-a cerut bis, dar interventia lor a fost una reusita. Citește articolul

A venit Doom-ul peste Bucuresti

Au trecut cateva zile de la evenimentul Doom over Bucharest, dar tot o sa scriu cateva randuri despre seara cu pricina, acompaniata de albumul Somnolent Harmony de la Mourning Beloveth. Desi aflasem de ceva timp de Doom over Bucharest, nu mi-am luat bilet, m-am trezit fix cand nu mai erau bilete, dar spre bucuria mea am rezolvat lucrul asta destul de rapid cu un mesaj pe pagina de facebook a evenimentul, asa am fost contactata de cineva care nu mai avea cum sa ajunga. Si imediat l-am anuntat pe Ciprian ca pe 15 aprilie mergem la Doom over Bucharest in Music Club, tocmai fiindca stiam ca si lui i-ar placea.

Concertele incepeau de pe la 7, dar eu am putut sa ajung dupa 9, si asa am pierdut primele doua trupe romanesti Depths si Descend into Despair, mi-a parut rau, dar sper sa-i prind cu alta ocazie. Citește articolul